În stadiu latent, de cocon absent,
Protejat de un sac, uscat şi posac,
Pare-al nimănui, agăţat într-un cui;
Palpită stingher, deşirat, înfăşat
În cearceaf de somn, greu de cloroform.
Din trup vermiform, clorofilian-verzui,
Vernil, cu dungi şui, irupe ardent,
Străin şi impudic, fluturele fov,
Ca un travestit, vopsit insolent,
Mugure râvnit, gata de iubit.
Căutând ambrozie, plutind pe o roză,
Fluturele parcă e-o corabie fovă:
Are vânt din pupa şi zboară la provă;
Pânzele-şi întinde, aripi răsfirate,
Zefirul îl poartă, destins, mai departe.
Fluturele fov, voiajând lejer,
Flutură stindardul, simbol efemer.
Fluturele falnic în dansul ritualic
Tremură şi freme, volatil truver.
Stârnit de dorinţă, pulsatil impuls,
Glisează pe-o floare, caută răspuns.
Fluture de flamuri, adăstând pe glii,
Petale cutremură, frizează orgii.
Desenu-i imită ochi iscoditori
Cu pupile extinse care-ţi dau fiori;
Ţesătură incertă, miraj de fulgori;
O prezenţă pictată în nuanţe de fov,
Fluturele aduce c-un totem zoomorf.
© Mihaela Chitac 2013
