FANTEZIA

Un pumn de gene indigene
Lipite strâns de pleoape grele,
Căzură pradă unui seceriș
Pe-un câmp de stele înmiit,
Care-și dispută galaxia,
Departe de acoperiș.
Când somnul și-a făcut magia,
Sorocul li s-a împlinit.
Seceră chipuri pe furiș,
Luptă în sfere răcoroase
Război stelar cu praf de oase.
Armate de închipuiri,
Convoi de ochi, vagi licăriri.
Ghiulele, bile instabile,
Intră în lagăre subtile,
Iar când s-a potolit urgia,
Fantasma nopții, fantezia,
Angelică și albă helge
Se-ntoarce, genele culege!

© Mihaela Chitac, 2014

UN ÎNGER STRĂVEZIU

Un înger străveziu s-a primenit
În albia cerului, ca după boală.
Penajul peste câmp s-a risipit,
Cernut în ger peste cernita smoală.
Atingere de fulg neprihănit,
Câmpie albă, nesfârșită coală.
Un înger fără pene, zgribulit,
Căzuse din genuni ca o urzeală.
Prin gene negre l-am întrezărit,
Se cuibărise, cred, la mine-n poală.
Un înger pe genunchi mi-a adormit
Cerând din cer o haină ireală…

© Mihaela Chitac, 2014

DULCE AMAR

Dulce amar visând la cel
Ce o stropise cu benzen.
O amețise puțintel
Și suspina în taină după el.
Dulce aMar-cel zis Marcel,
Frumos, înalt și subțirel.
Cu părul blond, tras prin inel,
A fermecat-o pe Michelle.
I-a pus în cupă cocktail Zen,
Dulce amar, cu iz de Shell.
I-a spus: Michelle, nu sunt mișel,
Ți-am luat brățară și cercel,
Te voi închide în castel!
Michelle ma belle, nu te înșel,
Vom fi doar noi, Marcel, Michelle,
Marcel-Michelle, Michelle-Marcel...

© Mihaela Chitac, 2014