Despre mine

Fotografia mea
Bucureşti, Romania
În pictură recompun iluzia realităţii, subordonându-mă fascinaţiei exercitate de reţelele construite de natură sau concepute de civilizaţiile umane, iar în literatură mă supun mecanismului limbajului specific naturii umane.

luni, 21 martie 2016

DESCÂNTEC



Apă hâdă de lăut,

Apă rece de băut,

Clipocit de-o clipă

În apă sortită,

Sorbită în pripă,

Din vad ud.

Udă ceața albă,

Ochi de ursitoare,

Izvorând din soartă,

Umedă chemare,

Stropită cu apă

Din nouă izvoare!

© Mihaela Chitac, 2016

DESCÂNTEC



Apă hâdă de lăut,

Apă rece de băut,

Clipocit de-o clipă

În apă sortită,

Sorbită în pripă,

Din vad ud.

Udă ceața albă,

Ochi de ursitoare,

Izvorând din soartă,

Umedă chemare,

Stropită cu apă

Din nouă izvoare!

© Mihaela Chitac, 2016

luni, 14 martie 2016

UZUFRUCT

Un vierme, vechi aventurier,
Primise dreptul viager
Pe proprietatea altuia
De-a consuma ce uzita.
Se instalase pasager
În cartierul fructifer.
Într-o gutuie locuia,
Însă gutuia-l gâtuia.
Îi devenise prizonier.
Era un vierme efemer…
Din când în când ușor icnea
Și rumeguș expectora.
În interior, ca mobilier,
Avea dulapuri cu mâner,
Pentru odihnă, o sofa,
Dar nimenea nu-l vizita.
I-ar fi prins bine un spițer
Să-i recomande-un somnifer,
Să-l sfătuiască ce să ia,
Când atmosfera-l îneca.
Se izolase-ntr-un ungher.
În casă se simțea stingher,
Ședea închis și medita,
Fructul cărnos îl devora.
Îl sufoca deșeul menajer,
Voia să strige după manager,
Dar glasul nu-l mai ajuta.
Gutuia aspră-l strangula.
Se deslușise un mister,

Era un vierme efemer… 

© Mihaela Chitac, 2016

AERUL



Aerul mirosea a verb…

Sedus de-un pasional imberb,

Vibra și clocotea intens,

Se îmbibase de nonsens.

Pe cer plutea câte-un eres,

Nimeni n-avea vreun interes

Să inhaleze gaz din mers

Și să exale câte-un vers.

Se rarefiase un poem,

I-am pus o mască de-oxigen

Și picura din cerul dens

Câte o ploaie fără sens…

© Mihaela Chitac, 2016

marți, 8 martie 2016

FROUFROU


La bal se conversau în tête-à-tête

Rochia tivită cu firet, froufrou,

Și un costum de dandy, violet.

Șopteau: Pup pup pi du! Pup pup pi du!

- Ce zici Froufrou, ai dori ma bichette,

Să mergem la Ritz? Îți dau rendez-vous!

Apoi, vom merge și la cabaret!

- Da, tu! Să mergem, dragă, cum de nu?

Pestriță gloată, haine cu tupeu,

Se îndreptau la Ritz fără motiv,

Se izmeneau în fața unui bliț,

Se expuneau frapant în colectiv.

O cupă de șampanie, un șpriț,

Participau formal la un dineu,

Își etalau ținute cu sclipici.

Antreuri se serveau în separeu,

Gustau frugal limbi de pisici.

O viespe zumzăia la cabaret

Le trimitea bezele: Zou bizou!

Acul din coadă, farmec desuet

Se ridica în sus de sub tutu…

© Mihaela Chitac, 2016



joi, 3 martie 2016

PRIN FARMEC


Un spirit silit să dea vamă
Prin farmec se ferecă-n ramă
Discret în portretul de damă.
Te-ndeamnă privirea surprinsă,
Te cheamă lumina învinsă
De teamă pe pânza întinsă.
Albeața palorii de ceară
Emană o vrajă de seară.
Pigmentul, reflex de fecioară.
Pudoarea, ca parte din gamă,
Surâs enigmatic reclamă.

© Mihaela Chitac, 2016