Despre mine

Fotografia mea
Bucureşti, Romania
În pictură recompun iluzia realităţii, subordonându-mă fascinaţiei exercitate de reţelele construite de natură sau concepute de civilizaţiile umane, iar în literatură mă supun mecanismului limbajului specific naturii umane.

sâmbătă, 9 mai 2020

PRINȚUL BLESTEMAT


un covid livid
ce stătea pitit
sub un coviltir
convenise liber
să conviețuiască
printre mușterii

el se adaptase
traiului nomad
îi plăcea să umble
prin lume pribeag
înmulțindu-și stirpea
din conviețuiri   

ducându-și povara
nevăzut, camuflat
unii l-au numit
prințul blestemat
rătăcind aiurea
prin cetăți pustii

îi poartă coroana
cete de-arlechini
îl petrec fără voie
cunoscuți și străini
un alai funest
cu morți și cu vii


© Mihaela Chițac, 2020

vineri, 27 martie 2020

ZĂNATIC VÂRTEJ


prelinsa picătură din inima ta
în mine animă
tot ce pe tine te frustra
în joaca mea frustă
de-a v-ați ascunselea
prin rețeaua subterană
vetustă, îngustă
m-am insinuat pe un rost
sub perdeaua diafană
de rozuri carnale
în pături-petale
învelită am fost 
mi-am făcut loc
mi-am găsit adăpost
iubire-mplinită pe lujer de foc
când timpul s-a copt
cordonul tăiat
durerea viului
se va fi instalat
în sinea camerei suflu
insistent perpetuat
schimbul organic
se transferă lent
atavic puls vibrează
zănatic vrej
într-un vârtej prezent


© Mihaela Chițac, 2020

EN COMBAT


soldații de lemn
cad toți la un semn
jocul blestemat
azi a preschimbat
omul în neom
pomul în nepom
rărunchi în mănunchi
coate și genunchi

mutantul se-nfurie  
lovește cu furie
înfige pumnale
în pieptul ostașului
suferă-n tăcere
plămânul orașului...
motoarele huruie...
hurrur zurrur zdrump

inamicul volant
împrăștie-n vânt
izuri de covid
pe canale trimite
aer otrăvit
oraș combatant
inspiră, respiră
destin în desant

monstrul invizibil
fără nicio noimă
stârnește teroare  
pe-o arie enormă
creatura infamă
se bate, sucombă...
sunet hârșâit
hurrur zurrur zdrump



© Mihaela Chițac, 2020

joi, 26 martie 2020

PULBERE DE TINĂ























furnale în lumină
pădure diamantină
tină depusă – lest
ținut stigmatizat
de temeri întinat
în tine toate cresc...

legume, ierburi fine
sădite și plivite
din tină înfloresc...
uneltele întină
de teama uneltirii
de dor se ofilesc

în tihnă cern făină
mă spăl pe mâini de tină
pâinea o coc în țest...
mă macin în lumină
sunt pulbere de tină
din tină te hrănesc...

© Mihaela Chițac, 2020

UN SEMN



ca la un semn golem de lemn
scobit în trunchi până-n rărunchi
lipsit de chip, trupul sucit
s-a răsucit, s-a răzvrătit
de-un fulger straniu incitat
cu pasul greu a și pornit
în lung și-n lat, greoi și plat
cuprinsul a cutreierat
orbit de furie, damnat
în spasme și tremurături
pământul a cutremurat
și rănile au șiroit
țâșnind din mii de scobituri
în scoarța aspră-au năvălit
extraterestre creaturi...

© Mihaela Chițac, 2020

marți, 24 martie 2020

DAMNAȚI



părinți, copii, frați
prieteni damnați
condamnați la uitare
în spații de vină
sortați în surdină
stau cu toți ascunși
închiși în sertare

© Mihaela Chițac, 2020

VOIAJ



triaj impus de ecleraj
jalnică așteptare
vieți în gaj
mulțimea asediată de uitare
în emisfere craniene-nchise
consemnată 
pleacă în voiaj...

© Mihaela Chițac, 2020