Despre mine

Fotografia mea
Bucureşti, Romania
În pictură recompun iluzia realităţii, subordonându-mă fascinaţiei exercitate de reţelele construite de natură sau concepute de civilizaţiile umane, iar în literatură mă supun mecanismului limbajului specific naturii umane.

luni, 7 septembrie 2020

OCHIULUI DIN MINE

accente senzoriale contingente/ opalescență senzuală/ o pală lespede carnală/ acoperă simțiri incandescente/
dintr-un triunghi/ un tainic ochi mă frige/ aruncă ochiului din mine/ săgeți de raze de rubine/ cu arcul.../ în casa inimii se-aprinde/ focul sacru/
spectrul luminii/ deschide ușa tainițelor stinse/ spre interior ca o oglindă / care reflectă/ în culori iridiscente/ sclipiri de iris/ străluciri divine/
prin ghiocul de coral/ urechea mea ascultă/ glasul oceanului adânc/ un val învolburat de vânt/ în transă îl transpune în cuvânt/ © Mihaela Chitac, 2020

joi, 3 septembrie 2020

FRENEZIA FRUNZEI

franjuri de frunze forfecate frenetic din al toamnei veșmânt frunzărit de un vânt bezmetic... în dansul cinetic întomnata muză obtuză vântoasă, vanitoasă, cu reflexe roșiatice pe buze/ pogoară întinzându-se ca o iederă târzie pe pământ, hălăduind prin lume își rostește a ei incantație - cânt cu o intonație anume ritmic, sacadat, șuierând prin orașul fierbinte fremătând, codrii și câmpul măturând.../
frisoane poetice resimt muritorii de rând după dansul ritualic al soarelui dogorind/ rochia toamnei țesută din fibre friabile, rigide, fragile se desprinde din urzeala ușoară năruindu-se.../ la sclipirea zăpezii frenezia frunzei încetând... © Mihaela Chitac, 2020