un corb cobea o profețire
când croncănea corvid
peste oștire
crau-crau! corvidele îl aclamau
ca-ntr-un conclav
se adunau și perorau
își transmiteau păreri
despre un rău latent
vegheau și survolau
un hău preexistent
în aer corbii-și etalau
lucioase pene
negre-albăstrui
păsări eterne
vestitori obscuri
ce preziceau sfârșitul
timpului prezent
mesajul lor avertisment
era deja un leitmotiv
indus de un presentiment
instaurat fără motiv...
răul creștea – ins insipid
al vidului incongruent
se insinua un corcovid...
© Mihaela Chițac, 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu