DE VARĂ

 

mi-e teamă

să mă-ntind în iarbă

foiesc fricile mele disperate

se-ascund în decolteul de la spate

și eu mă fâțâi, parcă nu am treabă

mii de insecte urcă-n sus în grabă

pe pajiștea frivolă, înflorată

se zbenguie-o mulțime zbuciumată

mă tem să nu îmi strice rochia de vară

apetisantă, în culori pestrițe  

să o destrame, să-i atârne ițe...

fluturi îmi flutură prin sân

ademeniți de-o undă de parfum...

supuse, spaimele tresar

le-nchid pe toate-n insectar...

© Mihaela Chițac, 2021