CEAȚĂ

levitez în stratosferă la viteză molcomă

constantă, monotonă
temporizez înălțarea în raport cu gravitația
supusă exaltării fac furori, mă expun tentației
gravitez în jurul planetei albastre
devin satelit natural distanța crește

sentimentul dezrădăcinării exponențial
mă precipit într-o nouă stare de agregare
agreez gradul de strălucire al particulelor de ceață
acopăr pomii cu o perdea de fum

pentru întreținerea atmosferei gregare
negura deasă amplifică durata izolării selenare
iluzia grandioasă a inconsistenței

în voluptatea disipării... 

© Mihaela Chițac, 2022