Jurnal de creaţie. Eseu, poezie. Exerciţiu de limbaj. Omagiu adus creatorului care îşi extrage seva deopotrivă din imaginar şi din real. Apologie a vieţii ca vis.
Despre mine
- ROZY COZY
- Bucureşti, Romania
- În pictură recompun iluzia realităţii, subordonându-mă fascinaţiei exercitate de reţelele construite de natură sau concepute de civilizaţiile umane, iar în literatură mă supun mecanismului limbajului specific naturii umane.
duminică, 30 august 2020
VIS DE POLIPOD
m-am depărtat per pedes
ca un centiped
de cei cu mers biped
care-și adjudecă trotuare
și se întrec în deplasare
în cursă a rămas
un glob-trotter mai gras
un joker voiajor la pas
gata să meargă-n cerc
pe globul nostru plat
eu de-aș avea indicatoare
și-o sumă de picioare
gen artropod miriapod
aș merge pân’ la antipod
un vis pentru oricare polipod
© Mihaela Chitac, 2020
sâmbătă, 29 august 2020
ZIDUL
într-o zi, am lăsat un zid imaginar
să se înalțe tainic între noi/
zidul cu două fețe
una spre mine, alta înspre tine
ne citea gândurile cu glas tare
și le retransmitea sincron
prin fisura imperceptibilă-n beton.../
zidul invizibil dispunea de difuzoare
care amplificau vocile noastre interioare
indiferent de depărtare... /
adesea îi testam structura
încercând să-i pătrundem natura
trecând prin firul luminiscent de neon
dincolo de orice limitare
privind ca-ntr-o oglindă dublă
unul în adâncimea celuilalt.../
zidul despărțitor invoca apropierea/
ne chema să-l atingem, să-i simțim puterea/
să nu-i mai resimțim constrângerea
prin unduirea curentului de aer/
respirat în aceeași cameră de amândoi/
vom fi dispuși să-i insuflăm încrederea în noi/
pe urmă vom fi liberi să-l surpăm...
© Mihaela Chitac, 2020
vineri, 28 august 2020
PRESCHIMBARE
intensa arcuire de mascara
care prefigurează mascarada
a inițiat subit parada...
păienjeniș de gene planturoase
sub unduioase arce de sprâncene
servea drept adăpost privirii insidioase
ce săgetează inimi indigene
un fond de ten fondant, fluid șarmant
obraznic onctuos lejer
în straturi succesive ezitant
refugiu își găsise în mister...
menit să se exhibe efemer,
obrazul învelit în ambalaj de var
s-a preschimbat în obrăzar...
© Mihaela Chitac, 2020
OAMENI ȘI ȘOARECI
șoareci prinși în curse/
disputate surse/
spații obturate/
afișe, pliante/
copaci fără ramuri/
fluturânde flamuri/
stindarde în zare...
cu neobrăzare/
de sub obrăzare/
din pânzeturi rare/
întrebări răzbat//
se zbat, se dezbat /
chinina de-i chin/
veninul sublim/
salut eschimos,
machiaj de prisos/
sigiliu pe buze...
oamenii-și pun frunze/
plutesc în derivă/
căutând eschivă...
frunza putrezește/
pământul pleznește/
o falie se cască/
să înghită iască/
sensul interzis/
duce spre abis...
© Mihaela Chitac, 2020
joi, 27 august 2020
DESCÂNT DE CULBECI
cânt – descânt de melci culbeci, să-i culegi, să mi-i dezlegi să asude, du-i la
baltă... să înoate-n apă caldă, apă fiartă și răcită, apă rece, apă udă! laie-n
balie boala hâdă, zătrește zoaia zăludă, s-o ia Samca pe pustii, să se ducă
dintre vii!
© Mihaela Chitac, 2020
miercuri, 26 august 2020
BALANȚA BELALIE
o balanță belalie/
reformată-ntre cântare/
agățată-n coama casei/
ca o piesă desuetă/
de muzeu stătea să cadă/
nu se ținea pe picioare/
în balans părea grizată...
brațele-i descătușate/
se-ntreceau în distanțare...
talerele sale plate/
cântăresc fără-ncetare/
greutatea balansată/
se măsoară-n așteptare...
faptele sunt cumpănite/
de instanțe superioare...
© Mihaela Chitac, 2020
duminică, 16 august 2020
DISCO-VEDENIE
![]() |
| ©Mihaela Chițac, 2020 |
vedenia unui discoid
încoronat făra motiv
bântuie des prin discoteci
un rege distructiv pe veci
se insinuează-n colectiv
lumea-l urmează instinctiv
dispare simțul olfactiv
vederea o încețoșează
mintea și ea devine sclavă
gloata divide și o-mparte
în false jumătăți de vină
mulțimile vide formate
invocă-n van forța divină
vid temporal pecetluit
destin decis atemporal
actor recent descoperit
rol temporar distribuit
de un producător spectral
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





