Despre mine

Fotografia mea
Bucureşti, Romania
În pictură recompun iluzia realităţii, subordonându-mă fascinaţiei exercitate de reţelele construite de natură sau concepute de civilizaţiile umane, iar în literatură mă supun mecanismului limbajului specific naturii umane.

vineri, 7 februarie 2014

FANTEZIA

Un pumn de gene indigene
Lipite strâns de pleoape grele,
Căzură pradă unui seceriș
Pe-un câmp de stele înmiit,
Care-și dispută galaxia,
Departe de acoperiș.
Când somnul și-a făcut magia,
Sorocul li s-a împlinit.
Seceră chipuri pe furiș,
Luptă în sfere răcoroase
Război stelar cu praf de oase.
Armate de închipuiri,
Convoi de ochi, vagi licăriri.
Ghiulele, bile instabile,
Intră în lagăre subtile,
Iar când s-a potolit urgia,
Fantasma nopții, fantezia,
Angelică și albă helge
Se-ntoarce, genele culege!

© Mihaela Chitac, 2014

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu