un crab ocult, melancolic
s-a ascuns zorit
într-un tumul conic
pe un mal de nisip
ferit de tumult...
devenise cronic
îl rodea o idee
se temea de maree
de urmări, de reflux
stătea la punct fix
încleștat în sine
să nu fie tras de curent
atras în vreo încleștare
cu alt crab insistent
sau cu vreun lup de mare...
într-un cuvânt nu dorea
cleștii să-și tocească inutil
milita pentru un echilibru
stabil
©Mihaela Chițac, 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu